Cercetările privind exercițiile fizice în cursul sarcinii continua să demonstreze efectele benefice marcate atât pentru mamă, cât și pentru făt, dar tipul, intensitatea și durata lor trebuie să fie adaptate individual pentru a fi benefice.
• Beneficiile materne includ îmbunătățirea funcției cardio-vasculare, limitarea creșterii în greutate și acumulare de grăsimi, travaliu mai rapid și cu mai puține complicații, recuperere mai rapidă și âmbunătățirea formei fizice și psihice. De asemenea, studiile au sugerat că mamele care au practicat activități fizice înainte de a rămâne însărcinate și în cursul trimestrului I au un risc mai săazut de a dezvolta hipertensiune arterială indusă de sarcină sau boli asemanatoare.
• Beneficiile fetale includ scăderea țesutului gras, îmbunătățirea toleranței la stres și maturare neurocomportamentală superioară. Copiii sunt mai flexibili, mai slabi la vârsta de 5 ani și au o dezvoltare neurocomportamentală ușor mai bună.
• În absența contraindicațiilor, mamele ar trebui încurajate să-și păstreze nivelul activității fizice anterior sarcinii, desigur sub control medical și funcție de evoluția sarcinii.
• Datele disponibile sugerează că femeile sănătoase pot începe sau continua exercițiile regulate în cursul sarcinii cu beneficii și fără efecte adverse privind cursul sau rezultatul final al sarcinii. Datele obținute în urma studiilor mai sugerează și faptul că diferența clară între îngrijorarea teoretică și rezultatul practic este mai bine explicat de ipoteza conform căreia adaptările fiziologice la sarcină și exerciții fizice sunt complementare și fetoprotective.
• Deși nivelul de siguranță superior al performanțelor fizice nu a fost stabilit, viitoarele mămici care aparent sunt sănătoase par să obțină beneficii în urma exercițiilor fizice regulate fără un risc excesiv (sau efect impropriu) asupra embrionului/fătului. Tipul de exerciții trebuie să fie flexibil și individualizat și, mai ales, să fie monitorizată atât mama (exercițiile), cât și sarcina.